marți, 23 decembrie 2008

...

Iar am lasat blogul in paragina, da zilele astea ba am fost bolnava, ba m-am uitat ca o disperata la Desperate Housewives (da, dublat in franceza, da in fine, macar am invatat niste cuvinte noi), ba i-am cautat cadou sora-mii, ba mi-am rupt picioarele umbland dupa diverse chestii imposibil de gasit in Franta, de genul varza murata, pentru ca am zis domle, brad nu, mama, tata si catel nu, prieteni nu (in fine da, da nu aia de acasa), zapada nu, da eu cum o sa simt ca e Craciun anu asta? Ia sa facem noi niste sarmale, zisei eu. Cu varza murata m-am lamurit rapid, nu se gaseste pe nicaieri, astia mananca somon cu legume de Craciun, sigur, asa se explica faptul ca au cea mai ridicata speranta de viata din Europa (din pacate), cam asa mananc si eu de cand sunt aici, da din cand in cand imi vine sa dau cu basca de pamant si visez numa mici, sarmale, ciorbe si alte chestii de-astea (da, mama, mi-e pofta de ciorba, sa nu-ti vina sa crezi, nu?) Si cum ziceam, varza murata ioc pe-aici, dar vine mama cu o idee geniala, cum ca sa iau varza cruda si s-o oparesc in bors, ca-i cam la fel, perfect zic eu, ca anu trecut am vazut bors la supermarket, sigur ca anu asta nu mai era, mai sa fac infarct in fata raftului cu produse exotice (mda, stiu, mancarea noastra pentru ei e chestie exotica, e ciudat) cand am vazut ca nu era nici urma de bors pe acolo, am mai fost la alt supermarket, nimic, am cautat pe net magazine cu specific est-european, am gasit vreo doua, unul sarbesc si unul rusesc-polonez, tot nimic, in ultimul mai ca nu mi-a venit sa plang la sfarsit, pentru ca am intrat eu vesela si zambitoare si l-am intrebat pe rusul care vindea daca au bors, asta zice da, eu in culmea fericirii, merge cu mine la raft, imi arata un borcan cu o chestie rosie inauntru, cred ca era sfecla, si zice: bors!!! nu, nu, nu, stati putin, eu caut chestie d-aia de acrit supa. pai asta este, zice el, nu domle, de-ala lichid si aproape incolor, hai, da-o-ncolo, trebuie sa stii; asta se lumineaza la fata si face aaa, stiu, stiu, bors alb, de-ala facut din tarate,da, stiu la ce va referiti, eu, simtind parca deja mirosul sarmalelor, pai dati-mi vreo 3 sticle, si el, pai de-asta n-avem. Minunat, ce sa mai zic, am iesit de acolo blestemand Franta, rusii, polonezii si magazinele lor fara varza murata si bors, da acum sunt zen, pentru ca dupa eforturi seculare, AM FACUT SARMALE!!!

Am fost cu sora-mea la Alex, la el suntem invitate de Craciun, carnea o luasem de ieri, varza (cruda) la fel, azi am mai luat de la magazinul sarbesc niste frunze de vita,a m zis macar sarmale de-alea sa facem. Si am facut, mai razand, mai glumind de ce putin ne pricepeam toti trei, mai golind o sticla de Bordeaux. Am facut doua oale, una cu frunza de vita, cealalta cu varza (am oparit varza cu suc de lamaie, a iesit destul de acra). Pe alea cu varza nu le-am gustat, ca mai aveau o juma de ora de stat la cuptor cand am plecat noi, dar alelalte au iesit o nebunie, cele mai bune sarmale ever, am mancat toti trei dintr-una cu mari emotii, ca sa vezi poate ne facem de rahat in fata prietenilor nostri internationali, ca ne-a pus dracu sa le facem chestii romanesti de Craciun si altceva n-avem de mancare, dar vai, ce bune au iesit, mici si grasute si gustoase, mie mi s-au parut un pic sarate, dar eu de obicei mananc aproape fara sare, probabil celorlalti or sa li se para numai bune. Ah, si evident am facut cateva numai cu carne de vita, pentru Yosri, prietenul nostru musulman, care bea, fumeaza si se uita dupa pitzipoance, dar n-ar manca nici picat cu ceara carne de porc. Si gata, ca nu mai am baterie la laptop :) Da sa stai linistiti, eu sunt bine si nedeprimata, ce mama naibii, am sarmale!

2 comentarii :

Inventatorul spunea...

Bravo pana la urma a invins ambitia si iata ca si din nimic au iesit niste sarmale foarte bune; eu le-am trimis la nemti reteta de cozonac si chiar o mostra si au fost foarte incantati ba chiar au publicat reteta in revista interna a firmei

zana-carabina spunea...

da, chiar au iesit sarmalele, a mancat toata lumea, inclusiv nemtii:)
m-am gandit si eu la cozonac, dar n-am mai avut enrgie, am facut o tarta cu piersici, netraditionala, dar foarte buna