Doua vesti bune am sa va comunic in seara asta (da, cred ca ar fi momentul si pentru vesti din astea, ce pot sa zic):
1) Am luat CAPESUL, iupiiiiii, cu grande-mère si fara fossettes si se pare ca tot stiu mai multa engleza (si franceza de altfel) decat o mare parte din colegii mei francezi. Nu stiu punctaje, habar n-am ce-au facut ceilalti, sper ca l-a luat si colega mea Aurélie, singura care a binevoit sa ma trateze ca pe o fiinta umana, nu ca pe straina aia care ce dracu o fi cautand aici. In treacat fie spus, am aflat mai pe urma ca parintii ei sunt de fapt portughezi, ceci explique cela. Revenind la oile noastre, ieiii, sa mai facem un happy dance, din pacate acum nu-mi vine in minte decat ala cu the hivie din Scrubs, nu e cel mai potrivit, dar in fine. De asemenea, incerc sa nu ma ambalez prea tare, cand zic ca am luat capesul, ma refer doar la probele scrise, mai sunt si ingrozitoarele probe orale la care presimt eu ca n-o sa ma ajute prea mult minunatul accent romanesc care razbate din orice cuvant care-mi iese din gura. Asa ca vorba ceea, nu zice hop pana nu treci puntea, dar sa recunoastem ca un hop mic a trecut, macar vreo doua zile ma bucur de asta si pe urma iar burta pe carte, plus ca trebuie neaparat sa-mi fac niste prieteni francezi, ca accentul meu n-o sa se volatilizeze in timp ce eu stau in pat si vorbesc cu mama la telefon timp de doua ore, in romana evident. Asa ca, bai francezilor, care vrea sa fie prieten cu mine?
2)Mi-am luat bilet sa vin acasa, de pe 17 aprilie pe 4 mai, m-am gandit eu asa ca trebuie sa ma recompensez cu ceva dupa examenele astea care mi-au scos sufletul, si doar stim cu totii ca eu cel mai mult si mai mult imi doresc sa stau in Romania si sa beau cafea in timp ce ma uit la Tanar si nelinistit si sa ies in baruri si sa pitziponcesc si sa mananc pufuleti si eclere cu aia trei prieteni ai mei, baaa, mi-e dor de voi de cand am plecat, pfuai ce ma enerveaza treaba asta cu traitu io aici si voi acolo, da lasati ca ma fac io profesoara, numa la vacantele alea multe ma gandesc, o sa va stau pe cap din doua in doua luni, hehe. Pana una alta, sa ma asteptati pe 17 aprilie, de data asta vin cu Taromul, deci fara scos limba de la alergatura intre doua avioane pe imensul aeroport din Paris si fara dat 70 de lei pe taxi de la Otopeni, ca ajung pe la 4 dupa-amiaza,puteti sa va imbatati linistiti cu pitzipoancele de la munca, nu e nevoie sa ma astepte nimeni la aeroport:D
1) Am luat CAPESUL, iupiiiiii, cu grande-mère si fara fossettes si se pare ca tot stiu mai multa engleza (si franceza de altfel) decat o mare parte din colegii mei francezi. Nu stiu punctaje, habar n-am ce-au facut ceilalti, sper ca l-a luat si colega mea Aurélie, singura care a binevoit sa ma trateze ca pe o fiinta umana, nu ca pe straina aia care ce dracu o fi cautand aici. In treacat fie spus, am aflat mai pe urma ca parintii ei sunt de fapt portughezi, ceci explique cela. Revenind la oile noastre, ieiii, sa mai facem un happy dance, din pacate acum nu-mi vine in minte decat ala cu the hivie din Scrubs, nu e cel mai potrivit, dar in fine. De asemenea, incerc sa nu ma ambalez prea tare, cand zic ca am luat capesul, ma refer doar la probele scrise, mai sunt si ingrozitoarele probe orale la care presimt eu ca n-o sa ma ajute prea mult minunatul accent romanesc care razbate din orice cuvant care-mi iese din gura. Asa ca vorba ceea, nu zice hop pana nu treci puntea, dar sa recunoastem ca un hop mic a trecut, macar vreo doua zile ma bucur de asta si pe urma iar burta pe carte, plus ca trebuie neaparat sa-mi fac niste prieteni francezi, ca accentul meu n-o sa se volatilizeze in timp ce eu stau in pat si vorbesc cu mama la telefon timp de doua ore, in romana evident. Asa ca, bai francezilor, care vrea sa fie prieten cu mine?
2)Mi-am luat bilet sa vin acasa, de pe 17 aprilie pe 4 mai, m-am gandit eu asa ca trebuie sa ma recompensez cu ceva dupa examenele astea care mi-au scos sufletul, si doar stim cu totii ca eu cel mai mult si mai mult imi doresc sa stau in Romania si sa beau cafea in timp ce ma uit la Tanar si nelinistit si sa ies in baruri si sa pitziponcesc si sa mananc pufuleti si eclere cu aia trei prieteni ai mei, baaa, mi-e dor de voi de cand am plecat, pfuai ce ma enerveaza treaba asta cu traitu io aici si voi acolo, da lasati ca ma fac io profesoara, numa la vacantele alea multe ma gandesc, o sa va stau pe cap din doua in doua luni, hehe. Pana una alta, sa ma asteptati pe 17 aprilie, de data asta vin cu Taromul, deci fara scos limba de la alergatura intre doua avioane pe imensul aeroport din Paris si fara dat 70 de lei pe taxi de la Otopeni, ca ajung pe la 4 dupa-amiaza,puteti sa va imbatati linistiti cu pitzipoancele de la munca, nu e nevoie sa ma astepte nimeni la aeroport:D
2 comentarii :
Maaai, sa vezi coincidenta, sau mai degraba soarta, eu am un prieten francez si lyonez in acelasi timp - in ziua in care l-am cunoscut purta un tricou pe care scria mare Fiere d'etre lyonais, exista oare ceva mai tipic pe lumea asta? Iar el, tot printr-un accident inexplicabil al soartei, iubeste la nebunie Romania si mai si vorbeste continuu! Ca sa nu mai zic ca are o pasiune nebuna sa raspandeasca limba franceza si sa te corecteze la fiecare 2 cuvinte! Si daca v-as pune in legatura, ar iesi de aici 3 oameni fericiti: tu pt ca ai sa-ti exersezi franceza, el pt ca o sa aiba cu cine sa stea de vorba, si eu pt ca m-ar mai scuti pe mine de lectia de franceza si povestea lyon-ului, orasul perfect, cel mai perfect, depasind pana si barierele gramaticii! Ce zici de asta? :D
Hello, scuze ca raspund asa tarziu; nici n-am avut timp sa respir zilele astea, chiar acum sunt la facultate, noroc ca am curs pe calculator. Si da, trimite-mi francezul si merci ca te-ai gandit la mine:)
Trimiteți un comentariu