...

Doua vesti bune am sa va comunic in seara asta (da, cred ca ar fi momentul si pentru vesti din astea, ce pot sa zic):
1) Am luat CAPESUL, iupiiiiii, cu grande-mère si fara fossettes si se pare ca tot stiu mai multa engleza (si franceza de altfel) decat o mare parte din colegii mei francezi. Nu stiu punctaje, habar n-am ce-au facut ceilalti, sper ca l-a luat si colega mea Aurélie, singura care a binevoit sa ma trateze ca pe o fiinta umana, nu ca pe straina aia care ce dracu o fi cautand aici. In treacat fie spus, am aflat mai pe urma ca parintii ei sunt de fapt portughezi, ceci explique cela. Revenind la oile noastre, ieiii, sa mai facem un happy dance, din pacate acum nu-mi vine in minte decat ala cu the hivie din Scrubs, nu e cel mai potrivit, dar in fine. De asemenea, incerc sa nu ma ambalez prea tare, cand zic ca am luat capesul, ma refer doar la probele scrise, mai sunt si ingrozitoarele probe orale la care presimt eu ca n-o sa ma ajute prea mult minunatul accent romanesc care razbate din orice cuvant care-mi iese din gura. Asa ca vorba ceea, nu zice hop pana nu treci puntea, dar sa recunoastem ca un hop mic a trecut, macar vreo doua zile ma bucur de asta si pe urma iar burta pe carte, plus ca trebuie neaparat sa-mi fac niste prieteni francezi, ca accentul meu n-o sa se volatilizeze in timp ce eu stau in pat si vorbesc cu mama la telefon timp de doua ore, in romana evident. Asa ca, bai francezilor, care vrea sa fie prieten cu mine?
2)Mi-am luat bilet sa vin acasa, de pe 17 aprilie pe 4 mai, m-am gandit eu asa ca trebuie sa ma recompensez cu ceva dupa examenele astea care mi-au scos sufletul, si doar stim cu totii ca eu cel mai mult si mai mult imi doresc sa stau in Romania si sa beau cafea in timp ce ma uit la Tanar si nelinistit si sa ies in baruri si sa pitziponcesc si sa mananc pufuleti si eclere cu aia trei prieteni ai mei, baaa, mi-e dor de voi de cand am plecat, pfuai ce ma enerveaza treaba asta cu traitu io aici si voi acolo, da lasati ca ma fac io profesoara, numa la vacantele alea multe ma gandesc, o sa va stau pe cap din doua in doua luni, hehe. Pana una alta, sa ma asteptati pe 17 aprilie, de data asta vin cu Taromul, deci fara scos limba de la alergatura intre doua avioane pe imensul aeroport din Paris si fara dat 70 de lei pe taxi de la Otopeni, ca ajung pe la 4 dupa-amiaza,puteti sa va imbatati linistiti cu pitzipoancele de la munca, nu e nevoie sa ma astepte nimeni la aeroport:D

...

Sa scriu, dar ce sa scriu? A trecut deja de mult vacanta de iarna, mi-am reincarcat bateriile acasa pentru inca o runda de luptat cu Franta, iar n-am reusit sa ma vad cu toata lumea, mai ales cu fostii mei colegi de serviciu, nici nu v-am povestit aici ce m-am distrat cu ei anul trecut si cat de mirata am fost sa vad ca reusesc sa ma integrez si eu undeva, va zic doar ca s-a lasat cu plans cand am plecat. Au fost deci oameni pe care i-am ratat vacanta asta, plus altii pe care nu mai vreau sa-i vad si sa nu-i uitam nici pe aia care nu mai vor sa ma vada ei pe mine, dumnezeu stie de ce, doar suntem cu totii de acord ca sunt o scumpa:)
Si a fost biiiineee acasa, cu prieteni in concediu cu care beam cafeaua de dimineata pe la 4 dupa-amiaza, uitandu-ma la "Tanar si nelinistit", va explic eu alta data de ce asta e una din ocupatiile mele favorite, cu mama si tata si sora-mea si Negri, cu Boris care ma trezea dimineata lipindu-si nasul de al meu (Boris e un dobermann nefioros, ca sa ne intelegem, in cazul in care nu stiati), cu Scrabble si stat in casa si cu leucoplast pe cizmele care aluneca ingrozitor, cu prietenele mele din facultate si povestile lor despre televizoare gigant care se poftesc singure in case care nu le vor si permise de sofer care se incapataneaza sa nu le ajunga pe mana, mda, a fost frumos, dar acuma gata, m-am intors in Lyon, teza aia n-o sa se scrie singura din cate imi dau eu seama si n-ar fi rau sa produc si eu niste bani pe lumea asta.
Si am inceput doua mini-cursuri la scoala doctorala, dureaza 20 de ore fiecare, unul despre traitement de texte, mi-e lene sa traduc, celalalt despre cum sa-ti faci o baza de date proprie, ce-i drept ar fi mare lucru sa am toate notitele adunate intr-un loc, nu pe treizeci de foi de hartie si in cincizeci de documente word, interesant si folositor, deci, dar si nitel obositor, azi am avut patru ore dintr-unul si patru din celalalt, mi se cam invarteste capul si e si putin aiurea, pt ca la scoala lucram pe mac-uri si eu acasa am un pc din epoca de piatra pe care chestiile arata evident altfel. Ma rog, si daca era ma nou, daca nu-i mac e acelasi lucru si oricum merge saracu atat cat poate si el, sa zic merci ca-l am si pe asta.
Mda... In rest, nimic special de zis despre cursurile astea, puteti sa fiti totusi mandri de mine, am vorbit cu niste oameni pe acolo, am baut cafea cu ei in pauze, da, stiu, asa e normal, doar ca in primul rand eu sunt o lepra antisociala (dar in continuare o scumpa), si in al doilea rand suntem in Franta, pays des gens sans cœur, deci e o realizare. A, ar mai fi de zis ca ma amuza copios figura profului de la unul din cursurile astea, seamana de nu se poate cu Uriasul Bun si Prietenos al lui Roald Dahl, Big Friendly Giant cred ca-l chema in engleza, ce vreti, trebuie sa ma distrez si eu cu ceva si viata mea nu e prea exciting in acest moment.
Ar mai fi de zis ca imi respect cu fermitate hotararea de a fi o pitzipoanca anul asta, de fapt nu prea stiu exact ce implica treaba asta, da io o respect:) Adica pt inceput nu mai mananc dulciuri si prostii, saptamana trecuta am facut briose, da ma rog, au fost pt o cina cu prietenii, mi-am luat cizme si vreo doua tzoale, ca mi-a zis mama sa nu ma mai prinda aratand ca un pui de bogdaproste, da sa traiti, numa in fuste mini o sa defilez anul asta:) Trebuie sa nu uit sa-mi refac unghiile cand termin de scris, ce pot sa zic, nu e asa o idee grozava sa te dai cu oja inainte sa faci curatenie prin toata casa, nu pot nici eu sa fiu desteapta tot timpul. Si da, e oja rosie, in caz ca va intrebati.
Am fost si la piscina sambata, mi-a cam iesit sufletul dupa doua ture de bazin, dar asta este, revin eu la normal. De fapt la mine asta e normalul, zero muschi si forta fizica, dar ma tratez:) A folosit totusi la ceva si faptul ca am avut liftul stricat o saptamana ( e Franta, domle, nu se repara nimic asa de pe o zi pe alta, tara organizata) si sa ma fi vazut tzop tzop pana la etajul cinci de cate zece ori pe zi, acum m-am si obisnuit, o sa mai urc pe scari.
Si cam asa, nu mi-am intrat in mana cu scrisul pe blog, imi dau eu seama, da promit sa perseverez. Noapte buna, copii!