....

Am fost azi la doctor si mi-a dat antidepresive. Nu pentru ca-s deprimata, dar in ultima vreme o stare de anxietate care nu ma lasa sa traiesc normal. Ca sa va explic asa, si astora care treceti mai rar pe aici: anul asta a trebuti sa ma mut la cucuietii din deal, intr-un orasel urat de munte langa Elvetia, pe langa Chamonix asa, ce bine ca nu-mi place sa schiez, lucrez intr-o scoala recunoscuta oficial drept "dificila" si sunt singura ca un huhurez. Pe bune, este incredibil, n)am nici un prieten pe aici, nu m-am mai simtit asa de singura de pe vremea cand era Erasmus, si atunci tot era bine ca stateam in Lyon, macar ma duceam sa ma plimb pana nu-mi mai simteam picioarele. In fine, sa nu exagerez, macar am o slujba stabila, luna asta am primit o tona de bani, nu va ganditi ca ma imbogatesc din predat, doar am primit banii pe orele suplimentare din ultimele luni. Deci e ceva, in vremurile astea de criza:) Doar ca daca stai prea mult singur, vine un moment in care iti auzi inima batandu-ti in urechi si casa urlandu-ti in cap, si cand chestia asta se intampla de trei luni, iti vine ocazional sa-ti iei campii, pardon muntii in cazul de fata. Sa nu va mai zic ca muntii astia mai sunt si urati rau, cu stanci si cativa copaci piperniciti si prea aproape de oras, parca iti cad in cap. Deci e nasol, deci mi s=au cam inecat corabiile, deci concediu medical, deci antidepresive. Si acum se pune intrebarea cea mai importanta, sa le iau sau nu? Adica deprimata nu-s, nu la modul ala ca viata nu merita traita, doar la modul viata in orasul asta de rahat nu merita traita :) Nu-s ce sa fac,  pe de o parte am avut niste crize de anxietate destul de naspa, pe de alta parte sa citam din lista de efecte secundare: insomnie, nas infundat, crestere in greutate, pierderea apetitului sexual? Pai domle, ce facem aici, ca io si-asa de dormit nu dorm, iar cand mi se infunda nasul simt ca ma urc pe pereti de nervi? Adica somn nu, sex nu (da, stiu, in momentul de fata nu e cazul, da orisicat), respirat pe nas nu, burta plata nu? Pai cum dracu sa nu te apuce depresia?! Plus ca nici sa beau n-as avea voie, asa, timp de sase luni. Va zic io, depresie garantata cu antidepresivele astea, nu le iau. Heh, stiu, ma dau viteaza acum, ca-s in concediu medical si am dormit bine azi-noapte, da mai vorbim noi joi pe la 3 dupa amiaza, intre clasa-de-tampiti-care-se-bat si clasa-de-tampiti-care-face-misto-de-accentul-meu-in-franceza. Da o sa mai incerc totusi fara, mai sunt trei saptamani pana la vacanta si poate dupa o sa ma simt mai bine, anul trecut asa a fost. Om vedea.

"And if ever, by some unlucky chance, anything unpleasant should somehow happen, why, there's always soma to give you a holiday from the facts. And there's always soma to calm your anger, to reconcile you to your enemies, to make you patient and long-suffering. In the past you could only accomplish these things by making a great effort and after years of hard moral training. Now, you swallow two or three half-gramme tablets, and there you are. Anybody can be virtuous now. You can carry at least half your morality about in a bottle. Christianity without tears-that's what soma is." - Aldous Huxley